Stiri

   Intre 5-8 martie 1968 intreaga Romanie era in mare sarbatoare, prin nasterea primului festival international de muzica usoara. ‘Comandamentul’ festivalului fusese strans la Hotelul Aro, in vreme ce sala Teatrului Dramatic era deja ornata in haine de gala, intru asteptarea cantecelor Europei. Se anunta prezenta la concurs a unor nume din tari cu mare traditie in muzica usoara. Fiecare concurent, prin regulament, interpreta doua piese: una din repertoriul sau si cealalta din creatia romaneasca, textul fiind transpus, la alegere in limba engleza si franceza. Presedintele juriului international a fost scriitorul Ion Grigorescu, vicepresedinte al Comitetului de radio si televiziune.

   Premiul I si “Cerbul de Aur” a fost obtinut de catre Jacques Hustin (Belgia), care a interpretat propriul cantec intitulat ”Cameliile” si vechiul slagar romanesc “Nu mai plange baby”.

   A fost urmat pe locul II si “Cerbul de Argint” de catre Josef Laufer (Cehoslovacia). Acesta a prezentat piesa “Quo Vadis “ cu un aplomb si o miscare scenica prin care a impresionat toata suflarea. Multi l-au considerat  adevaratul laureat de atunci.

   La aceasta prima editie la care au participat 28 de concurenti din 20 de tari, Belgia si-a luat partea leului, obtinand un nou premiu, de data aceasta locul III si “Cerbul de Bronz ”, prin frumoasa blonda Kalinka. Au luat mentiuni Iordanka Hrisova (Bulgaria), devenita in anii ’70-80, cea mai mare voce a bulgarilor, Marion Runk (Finlanda), scotianul Roddy mcNeil, care a obtinut premiul de popularitate, si, o alta aparitie fermecatoare, Ursula Szipinska (Polonia). Seria mentiunilor a fost incheiata de Margareta Pislaru. Dan Spataru, prezent si el pe scena,s-a lasat infrant de emotiile justificate pentru prima participare la un festival international.

   Orchestrele conduse de Sile Diniciu, Richard Oschontzky si Gelu Solomonescu, au realizat acompaniamente de un mare profesionalism.

  In serile de concurs, momentele cele mai asteptate au fost, fireste, acelea ale recitalurilor. Dupa ani grei de izolare comunista , prin festivalul “Cerbul de Aur” se nastea o raza de speranta ca de acum vom intra in normalitatea adevaratei culturi europene. De aceea , numai rostind un nume precum Gilbert Becaud, supranumit si “Domnul...100.000 de volti”, Boby Solo, Rika Zarai, Rita Pavone, Amalia Rodriquez, Caterina Caselli, Jean Cluade Pascal, Edita Pieha, Huques Aufray, Gabi Novak, Leny Escudero se pot resimti fiorii de atunci, pentru ca multi ani nici nu visam sa-i avem pe acesti magnifici ai muzicii printre noi.

   Daca ar fi sa mai rezumam cateva date despre aceasta prima editie, trebuie spus ca prima concurenta sosita la Brasov a fost Ursula Szipinska. Cele mai interpretate melodii de catre concurenti au fost “La anii mei”, de Paul Hurmuzescu (mare slagar din cariera Pompiliei Stoian) si “Nici o lacrima”, a lui Ion Cristoiu. Orchestra cu cei 60 de instrumentisti, a fost dirijata in tandem de Sile Diniciu si regretatul Richard Oshontizky. Scena Teatrului Dramatic a fost decorata cu scoarta de stejar, adusa de la Homorod. Patru halebardieri, imbracati in armuri, au deschis drumul concurentilor care au vizitat Bastionul Tesatorilor, Muzeul Cetatii, Muzeul Sfatului si Biserica Neagra. Prezentator al concursului a fost Iurie Darie. Oaspetii au mai vizitat Branul, Poiana Brasov, unde – la Sura dacilor- Rita Pavone a cantat avand ca partener un baietel de cinci ani.

 sursa: "Cerbii Cerbilor de Aur, autor Dumitrele Dorin"

Data: 31 iulie 2008